ORDIN nr. 233 publicat în M.Of. nr. 037 din data: 02/21/96

OMJ 233C/1996

 

ORDIN

 

pentru completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995,

 

adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995

 

În baza prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 450/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei,

având în vedere dispozitiile art. 8 lit. j), art. 94 si art. 107 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale, precum si dispozitiile art. 38 alin. 2 si art. 102 din regulamentul de punere în aplicare a acestei legi,

 

ministrul justitiei emite urmatorul ordin:

 

Art. 1. — Se aproba Instructiunile privind efectuarea si legalizarea traducerilor în cadrul activitatii notarilor publici, cuprinse în anexa nr. 1, întocmite în completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale, adoptat prin ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995.

 

Art. 2. — Se aproba lista, cuprinsa în anexa nr. 2, cu persoanele autorizate sa efectueze traduceri în cadrul activitatii notarilor publici, în si din limbile mentionate pentru fiecare.

Lista se actualizeaza anual.

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.

 

Art. 3. — Traducatorii autorizati pentru limbile straine mentionate în anexa nr. 2 pot sa îndeplineasca si activitatea de interpreti, atât la întocmirea actelor de catre notarul public, cât si în activitatea judiciara, la solicitarea instantelor judecatoresti sau a organelor de urmarire penala, în conditiile legii.

 

Art. 4. — Compartimentul de specialitate notariala din cadrul Ministerului Justitiei va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin si va comunica anexa nr. 2 la camerele notarilor publici, curtile de apel, Ministerul Public, precum si la Ministerul de Interne.

 

Art. 5. — Prezentul ordin înlocuieste Instructiunile nr. 18/J din 15 mai 1961 si nr. 39/J din 5 august 1961 ale Ministerului Justitiei, a caror aplicare a încetat la expirarea termenului prevazut de art. 109 din Legea nr. 36/1995, si Ordinul ministrului justitiei nr. 1.737/C din 20 noiembrie 1995,precum si orice alte dispozitii - contrare.

 

Art. 6. — Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, împreuna cu anexa nr. 1.

 

Ministrul justitiei,

Gavril Iosif Chiuzbaian

Bucuresti, 14 februarie 1996.

Nr. 233/C.

 

 

ANEXA Nr. 1

Instructiuni

privind efectuarea si legalizarea traducerilor în cadrul activitatii notarilor publici

 

1. Traducerile de pe înscrisuri din si în limba româna se efectueaza numai de catre persoanele autorizate a efectua traduceri, înscrise în lista-anexa nr. 2 la Ordinul ministrului justitiei nr. 233/C/1996.

 

2. Autorizarea efectuarii traducerilor se acorda în baza cererii persoanei interesate, daca în urma verificarilor se constata ca îndeplineste conditiile prevazute de art. 38 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.

Cererile însotite de copii legalizate de pe actele justificative ale calitatii de traducator se depun la registratura Ministerului Justitiei în cursul ultimului trimestru al anului.

 

3. Persoanele autorizate sa efectueze traduceri se înscriu într-o evidenta speciala care se întocmeste de catre compartimentul de specialitate notariala din cadrul Ministerului Justitiei.

Înscrierea se face în ordinea aprobarii cererilor, numarul de ordine trebuind sa însoteasca numele traducatorului în formula: „autorizat cu nr. ......................./....................“.

Lista cu traducatorii autorizati, întocmita pe baza acestei evidente si care se comunica celor interesati, se actualizeaza în cursul primului trimestru al fiecarui an.

Traducatorii autorizati îsi vor dovedi calitatea în baza înstiintarii primite de la Ministerul Justitiei.

 

4. Traducatorii autorizati pot sa îndeplineasca si activitatea de interpreti la întocmirea actelor de catre notarul public, potrivit procedurii prevazute de Legea nr. 36/1995, precum si la instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala, în conditiile prevazute de codurile de procedura civila si penala.

 

5. Traducatorii autorizati pot sa-si desfasoare activitatea fie ca liber-profesionisti, fie ca angajati ai unui birou notarial. În calitate de liber-profesionisti, traducatorilor le sunt aplicabile dispozitiile legale cu privire la calcularea si plata impozitului pe veniturile realizate din aceasta activitate.

 

6. Traducerea se poate face fie de pe întregul text al înscrisului, fie de pe parti determinate din text, cu conditia ca partile extrase sa nu denatureze întelesul integral al înscrisului, facându-se în acest caz mentiune ca traducerea priveste un extras. Textul tradus va fi precedat de titulatura: „Traducere din ..................................“ (limba sau dialectul) si va fi urmat de mentiunile:

„— traducere solicitata de ............................... (parte sau notarul public)

— înregistrat sub nr. ...................... din ......................... (din evidenta notarului public sau a traducatorului).“

Când înscrisul prezentat pentru traducere este redactat sau contine mentiuni în mai multe limbi, în traducere se va preciza, pentru fiecare text ce urmeaza a fi tradus, limba din care se face traducerea: „Tradus din ............“ (limba sau dialectul).

Când înscrisul prezentat pentru traducere cuprinde si un text în limba româna, acesta va fi reprodus în cuprinsul traducerii precedat de mentiunea: „Text în limba româna“.

 

7. Traducatorul va refuza efectuarea traducerii în cazul când înscrisul este ilizibil sau contine stersaturi, corecturi, cuvinte taiate, adaugari ori alte particularitati privind elemente esentiale ale înscrisului, daca acestea nu sunt confirmate prin semnatura si sigiliul organului care a întocmit înscrisul sau, dupa caz, prin semnatura partilor.

Traducerea se poate face totusi atunci când din însusi cuprinsul înscrisului reiese ca este vorba de o simpla si evidenta eroare materiala. În acest caz traducatorul va mentiona într-o nota eroarea materiala si modul cum a constatat-o si a rectificat-o.

 

8. Traducerea ce se face dintr-o limba straina într-o alta limba straina va fi însotita si de o traducere în limba româna, semnata de traducator, pentru ca notarul public sa poata verifica continutul înscrisului. Traducerea în limba româna se va pastra la dosar.

 

9. Traducatorul va reda sensul exact al înscrisului ce se traduce.

Constructiile gramaticale si modurile de exprimare proprii limbii din care se face traducerea se vor înlocui cu constructii si expresii cu acelasi sens proprii limbii în care se face traducerea.

Când textul înscrisului ce se traduce este redactat într-un dialect, se vor mentiona atât limba cât si dialectul din care se face traducerea.

 

10. Numele de persoane cuprinse în textul înscrisului ce se traduce se vor pastra asa cum sunt scrise în original, transcriindu-se, litera cu litera, atât numele cât si prenumele, precum si eventualele porecle.

La cererea expresa a partii, traducatorul va putea mentiona, într-o nota, echivalentul ortografic sau fonetic al numelui potrivit limbii române sau limbii materne a partii; în acelasi mod va putea mentiona corespondentul prenumelui prin traducerea acestuia în limba în care se face traducerea sau în limba materna a partii.

 

11. Denumirile geografice cuprinse în textul înscrisului ce se traduce se vor scrie litera cu litera, afara de cazul în care au un corespondent uzual în limba în care se face traducerea.

Denumirea geografica, schimbata în cursul timpului, va fi redata în traducere cu denumirea din momentul întocmirii înscrisului, iar în nota traducatorului se va trece si denumirea din momentul efectuarii traducerii.

Denumirile organelor de stat, ale asociatiilor, ale - societatilor comerciale, ale celorlalte persoane juridice etc. vor fi reproduse în limba din care se face traducerea, trecându-se în paranteza sinonimul lor în limba în care se face traducerea.

În actele prezentate în vederea traducerii din limba româna într-o limba straina, denumirile organelor de stat, ale societatilor comerciale, ale celorlalte persoane juridice etc., redate prin initiale sau prescurtari, vor fi traduse fara prescurtari, cel putin o singura data.

 

12. Traducerile din limba latina sau transpunerile de înscrisuri dintr-un alfabet vechi în alfabetul actual se fac de catre orice notar public sau traducator care are cunostintele necesare în aceste domenii.

 

13. Traducerile vor fi scrise citet si fara stersaturi.

Traducerile scrise pe mai multe file vor fi numerotate, capsate, cusute sau brosate, iar pe linia de unire a filelor se va aplica sigiliul notarului public.

 

14. Traducerile facute de notarul public autorizat în conditiile art. 100 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995 se vor legaliza prin încheiere, având cuprinsul aratat în anexa nr. 24 a acestui regulament.

 

15. Traducatorul care a efectuat traducerea o va certifica cu formula prevazuta de art. 102 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995:

 

„Subsemnatul ......................................, traducator autorizat cu nr. ........................., certific exactitatea traducerii cu textul înscrisului (autentic; în copie legalizata; cu semnatura legalizata, cu data certa; sub semnatura privata, în extras, dupa caz) în limba ......................., care a fost vizat de mine,

 

Traducator ......................, autorizat cu nr. .....................“.

 

16. Legalizarea semnaturii traducatorului se face în conformitate cu prevederile art. 103 din regulament, de catre notarul public de la oricare birou notarial la care se prezinta traducatorul, dupa verificarea autorizarii sale.

Încheierea de legalizare va avea cuprinsul prevazut în anexa nr. 23 la Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995.

 

17. Toate mentiunile, certificarile si legalizarile se vor face în limba în care se traduce înscrisul.

 

18. Traducatorul va prezenta la biroul notarului public care legalizeaza semnatura sa înscrisul tradus, vizat de el, precum si traducerea în atâtea exemplare câte sunt necesare partii, plus unul pentru arhiva notarului public.

 

19. Notarul public este obligat sa verifice cuprinsul înscrisului tradus si va refuza legalizarea semnaturii traducatorului daca textul contravine legii sau bunelor moravuri.

 

20. Calitatea lucrarilor întocmite de traducatorii autorizati va fi verificata si de catre specialisti anume desemnati de ministrul justitiei.

 

21. Nerespectarea de catre traducatorii autorizati a dispozitiilor de mai sus poate avea drept consecinta retragerea autorizarii lor de catre ministrul justitiei.

 

Notarii publici raspund cu privire la modul în care îsi îndeplinesc atributiile ce le revin din prezentele instructiuni, potrivit Legii nr. 36/1995.